Chiar şi originea numelui este învăluită în poveşti, oricine poate să facă prezumţii după fantezia lui, de ce este Gheorgheniul: Gheorgheni! Adevărul e, că este foarte bine a umbla pe aici!
|
| Cine s-ar plimba în pădurile de brazi străvechi şi în luncile pline cu flori de câmp, cine ar gusta fructe de pădure tocmai la locul lor, de pe rădăcină, acela poate aduna fragi, zmeură, afine negre şi merişoare, poate culege ciuperci – alegând din numeroase şi gustoase soiuri! |
| Poate cunoaşte diferite plante de-a lungul unor cărări educative, şi nu numai în horticultura grădinii Csíky, a cărei frumuseţe îţi taie răsuflarea, ci şi pe cărarea pentru turişti care urcă pe Cohard. |
| Îl aşteaptă cu duzină florile protejate ale păşunilor alpine, poate fi uimit de luncile superbe sau poienile pline cu flori de câmp, se poate odihni lângă râuri cu susur, în timp ce deasupra lui, precum şi deasupra munţilor şi văilor rotesc vulturii cu aripi întinse. |
 |
| Iar cine vrea doar să tragă adânc în plămâni aerul curat şi să bea apă curată şi cristalină de izvor, o poate face în cursul unor plimbări uşoare sau al unor excursii mai lungi sau mai scurte, în timp ce, păşind pe pământul legendelor (Lacul Diavolului, Hiripné, Femeia cu puteri supranaturale, Bákainé, Both András, Scribul Gábor, Peştera Şugău, Lacul Roşu, Mureşul şi Oltul...), poate cunoaşte legende pierdute în negura timpurilor, care însă se puteau întâmpla cândva, dar şi întâmplări adevărate, care călesc şi azi cunoştinţa noastră. |
| Este un pământ miraculos acest mic univers făurit în palma ocrotitoare a Munţilor Giurgeului şi a Munţilor Gurghiului, la o înâlţime de 750 – 810 m peste nivelul Mării Adriatice. |
| Aici pelerinul poate găsi orice într-un cerc cu o diagonală de 75 km. La Sovata un lac sărat (60 km), la Praid mina de sare (50 km), la Corund obiecte de artă populară (61 km), la Joseni (6 km) galerii de tablouri, la Ciumani (10 km) casa memorială Borsos Miklós, la Lăzarea (4 km) cel mai estic situat castel renascentist şi poate cea mai bogată galerie contemporană de tablouri din zona Europei Centrale, precum şi o expoziţie care prezintă fauna din Gheorgheni, un parc cu un grup statuar şi Mănăstirea Franciscană, la Ditrău (12 km) minunata catedrală neogotică. |
| Lacul Roşu se află doar la 25 de km de oraş, acest complex turistic aparţine oraşului, precum şi Cheile Bicazului, unde căţărătorii stâncilor înalte pot avea parte din plin de plăceri, care îţi taie răsuflarea. |
 |
| Nici Borsec nu se găseşte la o distanţă mai mare de 80 de km, iar lacul Sfânta Ana se află la o distanţă de 75 km. Pornind în acea direcţie, vizitatorul poate admira şi o peşteră de stalagmite. Peştera Şugău se află la o distanţă de aproximativ 15 km de Gheorgheni, iar cei interesaţi sunt îndrumaţi de către ghizi profesionişti. Muzeul din Gheorgheni este împodobit nu doar de o expoziţie etnografică permanentă, dar se găseşte aici, din bunăvoinţa geologului dr. Jakab Gyula şi o colecţie de roci, care merită să fie vizitată şi de către călătorii veniţi din locuri îndepărtate. |
| În oraş funcţionează unul dintre teatrele cu limba maghiară din România, două studiouri de televiziune, două studiouri de radio şi două redacţii, care arată "buna înţelegere". Două tipografii şi două edituri ajută la răspândirea cunoştinţelor. Iar în bibliotecă, care dispune de un stoc important de cărţi, poate intra oricine, chiar şi ocazional, pentru a obţine informaţii. |
| Cine se pregăteşte să vină la Gheorgheni, trebuie să ştie, că nu este de ajuns să se bazeze pe căldura ospitalităţii ireproşabile, pe aceste meleaguri este recomandat şi să se îmbrace stratificat. |
| Pădurea de brazi veşnic verde şi pădurile cu frunze căzătoare, care strălucesc în toate culorile ale paletei cromatice, ascund animale sălbatice mici şi mari, iar întâmplările cu urşi devin încetul cu încetul obişnuite, din fericire nu sunt de loc tragice. |
 |
| La ultimul recensământ în oraşul Gheorgheni au trăit 20 019 de persoane, 17 500 romano-catolici reprezintă majoritatea, însă trăiesc aici în număr mare şi maghiari de confesiune reformată, unitară, armeni catolici, baptişti şi de alte confesiuni. Numărul celor de naţionalitate română devine tot mai însemnat în acest orăşel, care cu 50 de ani în urmă, în proporţie de 99% era oraş maghiar, şi care a primit drept şi rang de târg de la bunul şi bătrânul Rákóczi Zsigmond, principele Transilvaniei, în anul 1607, cu puţin timp înainte de moartea principelui. (În luna decembrie a anului 1907 a fost declarat oraş cu consiliu de deputaţi organizat.) |
Amintirea evreilor, care au trăit cândva aici, este păstrată azi de o sinagogă construită în anul 1927, iar de armenii, care de bunăvoie s-au asimilat în maghiarime, ne aminteşte o frumoasă biserică în stil baroc, sfinţită în anul 1730, dar şi mâncărurile specifice armeneşti.
|
| Prezenţa armenilor, care au avut un rol important în urbanizarea oraşului, o dovedesc şi clădirile specifice, care se află în zona centrală a oraşului. |
| Nu se poate plictisi deci, cine vine aici în vizită! Îl aşteptăm cu adăpost cald în Korona, casa de oaspeţi a Fundaţiei Sfântu Martin a parohiei locale, în vecinătatea frumoasei biserici catolice! |
| În Korona asigurăm serviciu complet de cazare şi masă la un raport de preţ-valoare excelent, putem asigura cazarea chiar şi a 60 de persoane. La Korona şi bucătăria este excelentă, bogată în gusturi specifice locale. Fiecare cameră este dotată cu o baie cu apă caldă şi rece, cu conexiune permanentă la internet, iar în apropiere asigurăm şi parcare închisă. |
| Casa noastră de oaspeţi este deosebit de convenabilă pentru elevi şi studenţi. În timpul excursiilor stau la dispoziţia turiştilor ghizi şi salvamontişti specializaţi. Organizăm şi excursii în zonele învecinate, seri cu focuri de tabără şi programe cu cai. |
